Starea de bine în psihologia pozitivă

psihologia pozitiva

Încă de la începutul acestui secol, psihologia pozitivă a efectuat o serie de cercetări privind conceptul de “stare de bine”. Rezultatul acestora a dus la o schimbare de paradigmă în psihologia contemporană, în care accentul nu mai este pus doar pe traumele și tulburările psihice ale oamenilor, ci și pe calitățile personale care sporesc sentimentul de bunăstare psihică sau starea de bine.

 

                                   Starea de bine în psihologia pozitivă

Termenul  de psihologia pozitivă a fost folosit încă din 1950 de Abraham Maslow, celebrul creator al piramidei nevoilor, însă concepția filosofică care stă la baza ei a fost formulată de filosoful grec Aristotel înaintea erei noastre. Acesta diferenția între starea de bine hedonică, care era bazată pe plăcere, dar de scurtă durată, și starea de bine eudaimonică, de lungă durată. 

Psihologul Martin Seligman a descris în cartea sa Authentic Happiness starea de bine în 3 modalități: plăcerile vieții, care corespundeau stării de bine hedonice a lui Aristotel, implicarea în acțiune, care aduce satisfacția lucrului împlinit, și viața plină sens, care corespundea stării de bine eudaimonice a lui Aristotel.

Psihologul Carol Ryff introduce la rândul său conceptul psihologic de “stare de bine” și îl împarte în 6 categorii:

  1. Acceptare de sine
  2. Autonomie
  3. Relații pozitive cu ceilalți
  4. Scopul în viață
  5. Stăpânirea mediului ambiant
  6. Dezvoltare personală

 

                                  Valorile predominante care definesc starea de bine

Această perspectivă asupra stării de bine definește existența individului uman în toată complexitatea ei socială, relațională, spirituală și chiar fizică. Dar, deși toți oamenii sunt priviți obiectiv prin prisma acestor influențe, nu toți vor pune accentul în mod egal pe fiecare dintre aspectele vieții listate mai sus.

Valorile din domeniul fizic sunt sănătatea, siguranța, confortul, dragostea de natură și frumusețe.

În domeniul personal, valorile predominante sunt: autonomia, libertatea, cunoasterea, dragostea de adevăr și iubirea de sine.

citeste si Cum ajungem să avem o gândire pozitivă

În aria socială, valorile urmărite predominant sunt: stima de sine, solidaritatea, succesul, bunătatea și dragostea pentru alții.

Cât privește domeniul spiritual, sunt valorizate aspecte precum: a-și găsi scopul vieții și locul în univers, a purta de grijă altora, dragostea dezinteresată, a contribui la făurirea unei lumi mai bune.

Toate aceste aspecte contribuie la starea de bine și la sentimentul de împlinire al unei persoane, însă nu în egală măsură. Unii vor aprecia mai mult relațiile personale și sociale, alții starea de sănătate a corpului lor, alții vor căuta dragostea și satisfacția care vine din acceptarea de sine, alții vor da importanță faptului de a avea un scop în viață etc.

Psiholog Daniela Deneanu, Bucuresti