Cum să ne controlăm furia în mod eficient

Ce este furia? Este ea o emoție universală sau este una învățată prin educație, modul de manifestare diferind de la o cultură la alta? Se pare că în secolul trecut teoriile culturale în vogă susțineau că emoţiile şi modul lor de exteriorizare se învaţă prin educaţie, cel mai important adept al acestora fiind antropologul Margaret Mead. Un alt antropolog, Paul Eckman, a studiat și fotografiat figurile care exprimau emoții ale unor localnici din diverse puncte ale globului și a descoperit că emoțiile exprimate de ei puteau fi ușor identificate de persoane total străine de culturile respective. El a tras concluzia că cel puțin furia este o emoție universală exprimată aproximativ în același mod în toate colțurile pământului. 

Cum se manifestă furia

Cele mai comune simptome care apar în organism în timpul unei crize de furie sunt:

  • o puternică senzație de căldură (poate că expresia fierbe de mânie își trage originea în universalitatea acestei senzații)
  • accelerarea ritmului cardiac și dilatarea vaselor de sânge periferice
  • înroșirea feței
  • creșterea tensiunii arteriale
  • accelerarea ritmului respirației
  • creșterea tonusului muscular, mai ales la nivelul brațelor și mușchilor faciali – oamenii furioși strâng din dinți sau chiar lovesc cu pumnul în perete, masă etc.

Citește și Spiritul de frondă și pasivul-agresiv

Ce funcții îndeplinește furia

Francois Lelord argumentează în cartea Cum să ne exprimăm emoțiile că furia, această emoție universală, îndeplinește în principal două funcții, anume:

1.Pregătirea pentru confruntarea cu un inamic real sau perceput ca atare.

2.Intimidarea adversarului, consecința acesteia fiind de cele mai multe ori evitarea confruntării. Această funcție a avut un rol deosebit în supraviețuirea omului de-a lungul timpului, căci multe vărsări de sânge au putut fi evitate în momentul în care s-a înțeles mesajul transmis de semnele corporale ale furiei. Un om cu pumnii și dinții încleștați, roșu la față și care respiră accelerat transmite automat o intenție agresivă.

 

Factori declanșatori ai furiei

Simțim furie atunci când suntem confruntați cu anumite comportamente ale celor din jurul nostru, comportamente cărora le dăm o anume interpretare în funcție de percepțiile și de trecutul nostru. Așa se explică de ce nu toate persoanele reacționează cu furie la același tip de tratament din partea celorlalți.

O primă cauză este reprezentată de constatarea faptului că suntem tratați sau criticați pe nedrept sau că nu ni se recunosc meritele, fie într-o relație, fie la locul de muncă.

Constatarea faptului că suntem mințiți, neglijați sau a fi martor la aceste comportamente ale unor apropiați (persoane al căror comportament ne poate răni în mod deosebit).

Suportarea incompetenței colegilor de serviciu și a consecințelor acesteia.

Ironia, lipsa de respect, disprețul afișat ostentativ din partea cunoștințelor sau a unor persoane cu care relaționăm întâmplător.

Umilirea, criticarea, ridiculizarea prin replici acide, contrazicerea și descoperirea greșelilor în public, în special din partea superiorilor ierarhici.

Senzația de abandon și/sau  de respingere a afecțiunii.

Faptul că ceilalți profită de bunătatea, ospitalitatea sau generozitatea noastră.

Citește și Comportamentul asertiv

 

Factorii de risc pentru sănătate

Este binecunoscut faptul că furia crește riscul apariției bolilor și accidentelor cardio-vasculare, în special în cazul persoanelor dependente de alcool, țigări, sau care suferă de obezitate și au nivelul colesterolului crescut. Nu numai accesele nestăpânite de furie cresc riscul acestora, ci și furia reținută, resentimentele, ura sau starea de ostilitate cronică. Date fiind aceste efecte devastatoare, cu atât mai mult se impune controlarea și depășirea stărilor de furie. Nu întâmplător se pune accent pe iertarea dușmanilor, a celor care ne fac rău în mai toate credințele lumii.

Cum să ne controlăm furia în mod eficient

Înainte de vorbi despre controlul eficient al furiei, trebuie să precizăm modalitățile disfuncționale de abordare a ei:

  1. Explozia incontrolabilă a furiei din motive mai mult sau mai puțin întemeiate. Aceste accese explozive au darul de a aduce o satisfacție pe termen scurt, însă au consecințe dureroase pe termen lung.

  2. Reprimarea furiei vreme îndelungată, ajungându-se la acumulări uriașe de resentimente care în final tind spre un singur episod explosiv de intensitate mult mai mare.

 

Modalități funcționale de gestionare a furiei

  1. Minimalizarea motivelor de iritare care pot provoca accese de furie. Dacă nu acordăm o importanță exagerată motivelor iritărilor zilnice le vom putea stăpâni și nu vor escalada în adevărate accese de furie.

  2. Teoria cognitivă a furiei spune că ne enervăm pentru că gândim, oferind pe tavă un alt antidot împotriva declanșării furiei: schimbarea modului în care gândim despre o anume situație, întâmplare, eveniment, gest, atitudine etc. Este nevoie de formarea unui obicei de a purta un discurs interior cu noi înșine chiar în momentul în care simțim că se instalează starea de enervare. 

  3. Şedinţe de psihoterapie. Un psihoterapeut bun vă va ajuta să reflectați la concepțiile pe care le aveți despre viață, societate, relații etc. ajutându-vă să deveniți mai flexibil și să vă lărgiți perspectivele. Aceasta poate rezulta în a fi mai toleranți cu anumite gesturi și a înțelege o parte din mecanismele interioare proprii dar și ale celorlalți. Nu veți ști niciodată ce gândesc, însă veți putea învăța că există mai multe interpretări posibile ale actelor celorlalți, unele care nu includ neapărat intenția de a ne ofensa. 

  4. Folosiți-vă empatia și încercați să vă puneți în locul celuilalt pentru a-i înțelege punctul de vedere. Amintiți-vă de câte ori ați fost voi înșivă cei pe care s-au înfuriat alții pentru că v-au înțeles greșit intențiile. 

  5. Luați-vă un răgaz  pentru a gândi în profunzime la toate aspectele problemei și eventual pentru a reevalua situația conflictuală. De asemenea, este bine să lăsați și celuilalt posibilitatea de a-și explica gestul pe care-l percepeți ofensator. 

  6. Întrerupeți contactul cu celălalt atunci când simțiti că vă pierdeți controlul și amânați momentul confruntării pentru timpul când veți fi mai liniștiți. Este mai bine să plecați de la o întâlnire tensionată decât să ajungeți la violență verbală sau fizică. 

  7. Nu răspundeți provocărilor, ci detensionați situația cu o glumă (dacă este posibil) sau părăsiți locul întâlnirii.