Citate din Sigmund Freud

A interpreta înseamnă a găsi un sens ascuns. 

Visele sunt evident viaţa psihică din timpul somnului, care prezintă anumite asemănări, dar şi mari deosebiri faţă de cea din timpul stării de veghe. 

Trebuie deci să fim gata să admitem că stimulii interni pot juca pentru vis acelaşi rol pe care îl joacă şi cei externi. 

Visul nu redă, pur şi simplu, stimulul, ci el îl elaborează, face aluzie la el, îl înşiră într-un context, îl înlocuieşte cu altceva. 

Să trecem la angoasa nevrotică: ce noi manifestări şi raporturi ne prezintă angoasa la nevrotici? În primul rând, găsim o anxietate generală, o angoasă liber flotantă, dacă putem spune aşa, care este gata să se ataşeze fiecărui conţinut reprezentaţional corespunzător, care influenţează judecata, care alege aşteptările, care pândeşte orice ocazie, pentru a se lăsa justificată. Numim această stare “angoasă de aşteptare” sau “aşteptare anxioasă”. Persoanele care sunt afectate de acest tip de angoasă văd din întregul evantai de posibilităţi numai pe cele rele, interpretează orice întâmplare drept un semn de nenorocire, foloesc orice nesiguranţă în cel mai răun sens. 

Reprimarea agresiunii, prescrisă constituţional femeii şi impusă din punct de vedere social, favorizează formarea unor mişcări masochiste puternice, cărora le reuşeşte să lege erotic tendinţele disctructive orientate spre interior. Masochismul este deci, cum se spune, autentic feminin. Dacă întâlniţi însp la bărbaţi, cum se întâmplă atât de des, masochismul, ce vă rămâne de făcut decât să spuneţi că aceşti bărbaţi prezintă trăsături feminine foarte evidente?

Reproşul adresat mamei, care ajunge cel mai departe înapoi în timp, este că i-a dat copilului prea puţin lapte, fapt care se interpretează ca lipsă de iubire. 

Pretenţiile de iubire ale copilului sunt nemăsurate, solicită exclusivitate, nu admit nicio împărţire. 

Am putea spune că aparatul psihic serveşte intenţiei de a domina şi suprima mulţimea de stimuli, de mărimi diferite de excitaţie, care vin din interior şi din exterior. 

Trecerea de la principiul plăcerii la principiul realităţii este unul dintr cele mai importante progrese în dezvoltarea Eului. 

Formele de paranoia sunt descrise în funcţie de conţinutul lor, ca: delir de grandoare, delir de urmărire, delir erotic (erotomanie), delir de gelozie etc.