Category: Filosofie

Critica finalismului si antropomorfismului în filosofia spinozistă                        

Ideea unei cauzalități finale a existenței lucrurilor și a lumii vii a stat în centrul preocupărilor multor filosofi încă din antichitate. Aristotel, de exemplu,a tratat acest subiect pe larg în opera sa capitală, Metafizica, unde dezvoltă o elaborată teorie a cauzalității și decelează nu mai puțin de patru tipuri de cauze, vorbând despre divinitate ca fiind drept cauză finală a lumii. Preocuparea pentru finalism a continuat și în modernitate, la autori precum Thomas de Aquino, Francis Bacon (Noul Organon), Descartes, Baruch Spinoza (Etica) și alții, generând concepții filosofice uneori total diferite.

Filosofie

Sublimarea prin artă

Activitatea creatoare poate ajuta un astfel de individ să depășească nevoia de a-i fi confirmate cerințele exhibiționiste într-o manieră infantilă și să facă progrese pe calea individuării, grandiozitatea infantilă fiind astfel integrată prin produsele actului creator în scopurile și reușitele personalității mature. Ceea ce copilul aștepta să primească de la persoanele semnificative, aprobare și admirație (strălucirea din ochii mamei winnicotiană), primește acum adultul creator de la cei care apreciază și admiră produsele creației sale. Acest proces este similar sublimării de care vorbea Freud, dat fiind că energiile narcisice sunt canalizate spre îndeplinirea fanteziilor creatoare în manieră nu numai acceptabilă, dar chiar dezirabilă social.

Filosofie

Despre blândețe

“Blândeţea seamănă cel mai mult cu iubirea, mai mult decât generozitatea sau compasiunea şi fără a se confunda cu vreuna dintre ele, deşi de obicei le însoţeşte. Compasiunea înseamnă a suferi din cauza suferinţei altuia; blândeţea este însă refuzul de a produce sau de a spori această suferinţă. Generozitatea vrea să facă bine altuia; blândeţea refuză să-i facă […]

Filosofie

Modelul narativ al identitatii personale

  Conceptul de identitate personală este unul de mare importanță în domeniul filosofiei contemporane, existând diferențe semnificative între uzul cotidian și cel teoretic. În cele ce urmează, voi trata acest concept din perspectiva teoriei narativiste și mă voi referi în principal la conceptul de identitate narativă descrisă de Paul Ricoeur în lucrarea sa Oneself as […]

Filosofie
8