Alfred Adler despre hipnoză



“Cât priveşte natura hipnozei, ea este înrudită cu starea de somn. Enigmatic este doar faptul că pentru ca acest somn să se producă este necesară o comandă din partea altcuiva. Comandă care este eficientă numai dacă se adresează unui individ pregătit s-o accepte. Decisive în privinţa aceasta sunt, după cum s-a menţionat, esenţa şi dezvoltarea personalităţii medium-ului. Numai atunci când cineva este în aşa fel structurat încât să se conformeze fără spirit critic influenţei altora, există posibilitatea de a provoca în el acest somn specific, care, mai mult decât somnul natural, este deconectat de capacitatea de acţiune voluntară proprie, în aşa măsură încât finalmente individul poate fi pus în mişcare de centrii motori ai hipnotizatorului care dă comanda.

Din somnul normal rămâne doar un fel de stare crepusculară, aşa încât medium-ul nu-şi poate aminti din cele ce se petrec în timpul hipnozei decât ceea ce vrea hipnotizatorul. Este eliminat în primul rând spiritul critic, cea mai importantă cucerire a organului psihic în condiţiile societăţii noastre. Un medium este, ca să spunem aşa, o prelungire a mâinii hipnotizatorului, un organ care funcţionează la ordinul acestuia.

Majoritatea oamenilor capabili să-i influenţeze pe alţii atribuie această capacitate şi, în general, orice posibilitate de acest fel, unui fluid misterios, unei puteri extraordinare care le-ar fi proprii. Aceasta duce la nemaipomenite scandaluri, la abuzuri, îndeosebi la revoltătoare excese din partea celor care practică telepatia şi hipnotismul.

La drept vorbind, se poate afirma că ei înjosesc în aşa măsură demnitatea umană încât nu ocolesc nicio posibilitate de a lucra clandestin. 

Nimeni până astăzi nu a practicat telepatia sau hipnotismul cu bune rezultate pe termen lung.

Dacă, în schimb, cineva este obişnuit să ducă o viaţă întru totul după chibzuinţa sa şi nu-şi însuşeşte fără discernământ concluziile altora, atunci în mod firesc un astfel de om nu va putea fi hipnotizat şi nici nu va prezenta straniile fenomene ale telepatiei. Deci toate aceste fenomene nu sunt decât fenomene ale ascultării oarbe.”

Alfred Adler, Cunoaşterea omului, editura Iri

Tags: , , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *